becisnică
/be'ʧis.ni.kə/Etimologie
Din becisnic.
Definiții
- (pop.) persoană vrednică de compătimire, lipsită de personalitate, de inteligență și de energie.
- persoană debilă, slăbănoagă, neputincioasă, bolnăvicioasă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | becisnică | becisnice |
| genitiv-dativ | becisnicei | becisnicelor |
| vocativ | becisnico | becisnicelor |
| articulat | becisnica | becisnicele |