← înapoi la căutare

bărbuță

/bər'bu.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din barbă + sufixul -uță.

Definiții

  1. diminutiv al lui barbă; bărbiță.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbărbuțăbărbuțe
genitiv-dativbărbuțeibărbuțelor
vocativbărbuțăbărbuțelor
articulatbărbuțabărbuțele

barbută

/bar'bu.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Origine necunoscută, dar aproape sigur orientală.

Definiții

  1. (înv.) monedă de la începutul secolului trecut, cu valoare de 2 lei (vechi) și 10 parale.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbarbutăbarbute
genitiv-dativbarbuteibarbutelor
vocativbarbutăbarbutelor
articulatbarbutabarbutele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică