baraj
/baˈraʒ/Etimologie
Din franceză barrage.
Definiții
- construcție care oprește cursul unui râu spre a ridica nivelul apei în amonte, a crea o rezervă de apă, o cădere de apă pentru hidrocentrale etc.; stăvilar, zăgaz.
- (mil.) lucrare de fortificație făcută spre a opri înaintarea inamicului.
- ceea ce constituie o piedică (în drum).
- întrecere suplimentară între mai mulți concurenți sau între mai multe echipe care au obținut același număr de puncte, pentru a se putea departaja într-un clasament oficial.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | baraj | baraje |
| genitiv-dativ | barajului | barajelor |
| vocativ | barajule | barajelor |
| articulat | barajul | barajele |