barabulă
/ba.ra'bu.lə/Etimologie
Din ucraineană бараболя (barabólja).
Definiții
- (reg.) (bot.) cartof.
- (pop.) soi de cartofi de calitate inferioară folosiți pentru hrana animalelor (în special a porcilor).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | barabulă | barabule |
| genitiv-dativ | barabulei | barabulelor |
| vocativ | barabulo | barabulelor |
| articulat | barabula | barabulele |
Sinonime: (bot.) cartof, (reg.) alună, badaliurcă, bandraburcă, baraboi, barabușcă, bighiroancă, bigură, boabă, boambă, bobâlcă, bologeană, bulugheană, bulughină, colompiră, coroabă, crump, crumpenă, cuculă, curulă, erdăpane, fidireie, ghibiroancă, ghistină, goață, gogoașă, grumbă, hadaburcă, măgherușcă, măr, nap, ou, pară, perușcă, picioc, picioică, piroșcă, poamă-de-pământ, țermer, vovică