bandit
/ban'dit/Etimologie
Din franceză bandit, italiană bandito.
Definiții
- persoană care face parte dintr-o bandă de răufăcători; tâlhar, răufăcător, gangster.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bandit | bandiți |
| genitiv-dativ | banditului | bandiților |
| vocativ | banditule | bandiților |
| articulat | banditul | bandiții |