banderolă
/ban.de'ro.lə/Etimologie
Din franceză banderole.
Definiții
- fâșie de hârtie lipită în jurul unui ambalaj sau pe locul lui de deschidere, ca mijloc de control al integrității mărfii ambalate.
- bandă de hârtie care împiedică deschiderea unui volum recent apărut și pe care se imprimă de obicei reclama editurii.
- brasardă.
- steguleț care servește ca semn distinctiv (prins în vârful unei lănci, al unui catarg etc.).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | banderolă | banderole |
| genitiv-dativ | banderolei | banderolelor |
| vocativ | banderolă | banderolelor |
| articulat | banderola | banderolele |