bamă
/'ba.mə/Etimologie
Din turcă bamya.
Definiții
- (bot.) (Hibiscus esculentus sau Abelmoschus esculentus) plantă leguminoasă cu fructe păroase de culoare verde, comestibile.
- (p.ext.) fructul acestei plante.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bamă | bame |
| genitiv-dativ | bamei | bamelor |
| vocativ | bamă, bamo | bamelor |
| articulat | bama | bamele |