balistică
/ba'lis.ti.kə/Etimologie
Din balistic.
Definiții
- ramură a mecanicii teoretice care studiază legile mișcării unui corp greu sau ale unui proiectil aruncat sub un anumit unghi față de orizont.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | balistică | — |
| genitiv-dativ | balisticii | — |
| vocativ | balistică | — |
| articulat | balistica | — |