baghetă

Etimologie

Din franceză baguette.

Definiții

1. vărguță de lemn, os, metal etc. cu care dirijorii conduc orchestra sau corul; (fig.) măiestria dirijorului.
2. bețișor de lovit instrumentele muzicale de percuție.
3. vergeaua de lemn a arcușului.
4. (și în sintagma baghetă magică) nuielușă vrăjită cu care se fac minuni în povești; bețișorul scamatorilor.
5. piesă tehnică în formă de cilindru subțire din diverse mecanisme sau aparate.
6. ajur sau dungă ornamentală la ciorapi.
7. pâine albă, din aluat special, lungă și subțire, cu miez puțin.

Declinare