bătrâniș
/bə.trɨ'niʃ/Etimologie
Din bătrân + sufixul -iș.
Definiții
- (bot.) (Erigeron canadensis sau Conyza canadensis) plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori albastre sau liliachii, cultivată ca plantă ornamentală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bătrâniș | — |
| genitiv-dativ | bătrânișului | — |
| vocativ | bătrânișule | — |
| articulat | bătrânișul | — |
Sinonime: (bot.) (reg.) steluță, șoricel, coada-vacii, struțul-mirelui, (Transilv.) spirince