bătători
/bə.tə.to'ri/Etimologie
Din bătătură.
Definiții
- (v.tranz.) a tasa un teren; a bătuci.
- (v.refl.) a face bătături.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bătătorea | bătătoreau |
Din bătătură.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bătătorea | bătătoreau |
Din a bătători.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bătătorit | bătătorite |
| genitiv-dativ | bătătoritului | bătătoritelor |
| vocativ | bătătoritule | bătătoritelor |
| articulat | bătătoritul | bătătoritele |
Din a bătători.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică