bărdăcuță
/bər.də'ku.ʦə/Etimologie
Din bărdacă + sufixul -uță.
Definiții
- diminutiv al lui bărdacă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bărdăcuță | bărdăcuțe |
| genitiv-dativ | bărdăcuței | bărdăcuțelor |
| vocativ | bărdăcuță | bărdăcuțelor |
| articulat | bărdăcuța | bărdăcuțele |