bărbunc
/bərˈbunk/Etimologie
Din germană Werbung („înrolare”) (Borcea 177); întrodus în Transilvania, prin administrația austriacă (secolul XVIII).
Definiții
- (înv. și reg.) numele unui dans (ostășesc) care în trecut, se executa cu prilejul recrutării; melodia după care se executa acest dans.
- (înv.) înrolare în armată; recrutare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bărbunc | — |
| genitiv-dativ | bărbuncului | — |
| vocativ | bărbuncule | — |
| articulat | bărbuncul | — |