← înapoi la căutare

bărbiuță

/bər.bi'u.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din bărbie + sufixul -uță.

Definiții

  1. rardiminutiv al lui bărbie; bărbioară.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbărbiuțăbărbiuțe
genitiv-dativbărbiuțeibărbiuțelor
vocativbărbiuțăbărbiuțelor
articulatbărbiuțabărbiuțele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică