bărbieriță
/bər.bi.eˈri.ʦə/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din bărbier + sufixul -iță.
Definiții
- rarfemeie bărbier.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | bărbieriță | bărbierițe |
| genitiv-dativ | bărbieriței | bărbierițelor |
| vocativ | bărbieriță | bărbierițelor |
| articulat | bărbierița | bărbierițele |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) rade.
- (v.refl.) (fig.) a se lăuda cu lucruri neadevărate; a minți.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | bărbierea | bărbiereau |