băndurică
/bən.du'ri.kə/Etimologie
Din bandură + sufixul -ică.
Definiții
- (reg.) diminutiv al lui bandură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | băndurică | băndurici |
| genitiv-dativ | bănduricii | bănduricilor |
| vocativ | băndurică | bănduricilor |
| articulat | băndurica | bănduricile |