bănăritul
/bə.nəˈri.tul/Etimologie
Din bănărit.
Definiții
- forma de singular articulat pentru bănărit.
Din bănărit.
Din ban + sufixul -ărit.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bănărit | bănărituri |
| genitiv-dativ | bănăritului | bănăriturilor |
| vocativ | bănăritule | bănăriturilor |
| articulat | bănăritul | bănăriturile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică