băltărețul
/bəl.təˈre.ʦul/Etimologie
Din băltăreț.
Definiții
- numele unui vânt călduț, umed, care bate dinspre miazăzi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | băltăreț | băltăreți |
| genitiv-dativ | băltărețului | băltăreților |
| vocativ | băltărețule | băltăreților |
| articulat | băltărețul | băltăreții |