băltăreț
/bəl.tə'reʦ/Etimologie
Din baltă + sufixul -ăreț.
Definiții
- de baltă; (p.ext.) din regiunea bălților.
Din baltă + sufixul -ăreț.
Din băltăreț.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | băltăreț | băltăreți |
| genitiv-dativ | băltărețului | băltăreților |
| vocativ | băltărețule | băltăreților |
| articulat | băltărețul | băltăreții |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică