bălăbăni
/bə.lə.bə'ni/Etimologie
Etimologie necunoscută sau formație onomatopeică.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) deplasa într-o parte și într-alta, adesea cu mișcări legănate, șovăitoare; a (se) bălăngăni, a (se) bălăngăi, a bălălăi, a se bănănăi.
- (v.refl.) (fig.) (fam.) a se trudi, a se lupta cu cineva sau cu ceva; a se certa, a se ciorovăi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bălăbănea | bălăbăneau |