← înapoi la căutare

băieței

/bə.jeˈʦej/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din băiețel.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru băiețel.

băiețel

/bə.je'ʦel/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din băiat + sufixul -el.

Definiții

  1. diminutiv al lui băiat; băiețaș.
  2. (la pl.) plantă erbacee cu frunze păroase și flori albastre grupate, care crește prin fânețe și pășuni (Veronica spicata).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbăiețelbăieței
genitiv-dativbăiețeluluibăiețeilor
vocativbăiețelulebăiețeilor
articulatbăiețelulbăiețeii

băiată

/bəˈja.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din băiat.

Definiții

  1. (reg.) fată; fetiță.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbăiatăbăiete
genitiv-dativbăieteibăietelor
vocativbăiatăbăietelor
articulatbăiatabăietele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică