← înapoi la căutare

bâlbâit

/bɨl.bɨˈit/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a (se) bâlbâi.

Definiții

  1. (adesea substantivat și adverbial) care (se) bâlbâie, care vorbește greu, gângav.

bâlbâi

/bɨl.bɨ'i/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Formație onomatopeică sau din latină balbus, bilbire. Confer italiană balbettare, spaniolă balbucir, franceză balbutier, babiller și engleză babble.

Definiții

  1. (v.intranz., refl. și tranz.) a pronunța nedeslușit sunetele sau cuvintele, repetându-le și împiedicându-se în rostirea lor, din cauza unui defect natural, a emoției sau a enervării.
  2. (v.refl.) a-și pierde șirul vorbelor, a bolborosi cuvinte și fraze fără sens.

Exemple

  • Se bâlbâie când vorbește.

Declinare

CazSingularPlural
verbbâlbâeabâlbâeau

Sinonime: 1: se gângăvi, se gângâi, (reg.) tântăvi, (Ban.) pâtcăi, (Transilv. și Olt.) șișcăvi

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică