bâjbâi
/bɨʒ.bɨˈi/Etimologie
Formație onomatopeică.
Definiții
- (v.intranz.) a orbecăi (în întuneric, în ceață etc.).
- (v.tranz.) a căuta ceva pipăind prin întuneric.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bâjbâea | bâjbâeau |
Formație onomatopeică.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bâjbâea | bâjbâeau |
Din a bâjbâi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bâjbâit | bâjbâite |
| genitiv-dativ | bâjbâitului | bâjbâitelor |
| vocativ | bâjbâitule | bâjbâitelor |
| articulat | bâjbâitul | bâjbâitele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică