bâigui
/bɨj.gu'i/Etimologie
Origine incertă. Poate din maghiară bolyongni („a rătăci”), alternativ creație expresivă.
Definiții
- (v.intranz. și refl.) a vorbi incoerent, încurcat; a spune prostii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bâiguea | bâigueau |
Origine incertă. Poate din maghiară bolyongni („a rătăci”), alternativ creație expresivă.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bâiguea | bâigueau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică