avangardă
/a.van'gar.də/Etimologie
Din franceză avant-garde.
Definiții
- (adesea fig.) subunitate sau unitate militară care se deplasează în fața forțelor principale ca element de siguranță.
- mișcare literară, artistică etc. care joacă (prin noutățile aduse) rol de precursor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | avangardă | avangărzi |
| genitiv-dativ | avangărzii | avangărzilor |
| vocativ | avangardă | avangărzilor |
| articulat | avangarda | avangărzile |