autovehicul
/a.u.to.veˈhi.kul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză autovéhicule.
Definiții
- vehicul autopropulsat suspendat pe roți, șenile sau tălpi de alunecare, care servește la transportul oamenilor sau al bunurilor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | autovehicul | autovehicule |
| genitiv-dativ | autovehiculului | autovehiculelor |
| vocativ | autovehiculule | autovehiculelor |
| articulat | autovehiculul | autovehiculele |
autovehicule
/a.u.to.veˈhi.ku.le/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din autovehicul.
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru autovehicul.