autotipie
/a.u.to.tiˈpi.e/Etimologie
Din franceză autotypie.
Definiții
- procedeu de executare a unui clișeu zincografic care redă nuanțele de umbră și lumină prin descompunerea imaginii în puncte de diverse mărimi.
- clișeu obținut prin autotipie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | autotipie | autotipii |
| genitiv-dativ | autotipiei | autotipiilor |
| vocativ | autotipie | autotipiilor |
| articulat | autotipia | autotipiile |