autodubă
/a.u.toˈdu.bə/Etimologie
Din auto- + dubă.
Definiții
- automobil prevăzut cu o dubă, folosit pentru transportul de materiale, produse alimentare, corespondență etc.; dubă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | autodubă | autodube |
| genitiv-dativ | autodubei | autodubelor |
| vocativ | autodubă | autodubelor |
| articulat | autoduba | autodubele |