← înapoi la căutare

autoapărare

/a.u.to.a.pəˈra.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din auto- + apărare (după franceză autodéfense).

Definiții

  1. apărare prin mijloace proprii.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativautoapărareautoapărări
genitiv-dativautoapărăriiautoapărărilor
vocativautoapărareautoapărărilor
articulatautoapărareaautoapărările

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică