← înapoi la căutare

aureola

/a.u.re.oˈla/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză auréoler.

Definiții

  1. (v.tranz.) a înconjura cu o aureolă.
  2. (v.tranz.) (fig.) a încununa, a glorifica (pentru calitățile sale).

Declinare

CazSingularPlural
verbaureolaaureolau

aureolă

/a.u.reˈo.lə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză auréole < latină ([[corona]]) aureola.

Definiții

  1. cerc luminos cu care pictorii înconjoară capetele unor personaje, mai ales ale sfinților; nimb, aură.
  2. zonă pe suprafața unui obiect, variat colorată, în care există o tranziție continuă de la o culoare la alta.
  3. zonă mai puțin luminoasă din jurul unei flăcări, unui arc electric etc.
  4. (fig.) strălucire, glorie, faimă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativaureolăaureole
genitiv-dativaureoleiaureolelor
vocativaureolăaureolelor
articulataureolaaureolele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică