atribut
/a.tri'but/Etimologie
Din franceză attribut < latină attributum.
Definiții
- însușire (esențială) a unui obiect.
- (concr.) semn distinctiv, simbol.
- parte secundară a propoziției, care determină un substantiv sau un echivalent al acestuia.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | atribut | atribute |
| genitiv-dativ | atributului | atributelor |
| vocativ | atributule | atributelor |
| articulat | atributul | atributele |