atmosferă
/at.mos'fe.rə/Etimologie
Din franceză atmosphère.
Definiții
- înveliș gazos care înconjoară pământul; aer; (spec.) aer pe care îl respiră cineva.
- (fig.) mediul social înconjurător; ambianță.
- (fig.) stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva.
- masă de gaze și de vapori aflată într-un spațiu în care au loc reacții chimice.
- unitate de măsură a presiunii gazelor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | atmosferă | atmosfere |
| genitiv-dativ | atmosferei | atmosferelor |
| vocativ | atmosferă | atmosferelor |
| articulat | atmosfera | atmosferele |