asuprit
/a.su'prit/Definiții
- om prigonit, oprimat, împilat; (impr.) om chinuit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | asuprit | asupriți |
| genitiv-dativ | asupritului | asupriților |
| vocativ | asupritule | asupriților |
| articulat | asupritul | asupriții |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | asuprit | asupriți |
| genitiv-dativ | asupritului | asupriților |
| vocativ | asupritule | asupriților |
| articulat | asupritul | asupriții |
Din a asupri.
Din asupra.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | asuprea | asupreau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică