aspect
/as'pekt/Etimologie
Din franceză aspect < latină aspectus.
Definiții
- fel de a se prezenta al unei ființe sau al unui lucru; înfățișare.
- categorie gramaticală caracteristică anumitor limbi, care arată stadiul de realizare a acțiunii exprimate de verb.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | aspect | aspecte |
| genitiv-dativ | aspectului | aspectelor |
| vocativ | aspectule | aspectelor |
| articulat | aspectul | aspectele |