ascultător
/as.kul.tə'tor/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Definiții
- persoană care ascultă o povestire, un concert, o conferință etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | ascultător | ascultători |
| genitiv-dativ | ascultătorului | ascultătorilor |
| vocativ | ascultătorule | ascultătorilor |
| articulat | ascultătorul | ascultătorii |
ascultătorul
/as.kul.təˈto.rul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din ascultător.
Definiții
- forma de singular articulat pentru ascultător.