Etimologie

Din latină auscultāre.

Definiții

1. (v.tranz.) a-și încorda auzul pentru a percepe un sunet sau un zgomot, a se strădui să audă.
2. (med.) a ausculta.
3. a auzi.
4. (v.tranz. și intranz.) a fi atent la ceea ce se spune sau se cântă.
5. (v.tranz.) a examina oral un elev.
6. (v.tranz.) a audia un martor (într-un proces)
7. (v.tranz.) a acorda importanță celor spuse de cineva, a lua în considerație; a împlini o dorință, o rugăminte.
8. (v.tranz. și intranz.) a da urmare, a se conforma unui ordin, unui sfat etc.; a face întocmai cum vrea cineva.

Exemple

• Trebuie să asculți!
• Ascultă-mă!

Declinare

Sinonime: auzi, audia, (med.) ausculta

Etimologie

Din asculta.

Definiții

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru asculta.
2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru asculta.
3. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru asculta.