aruncătură
/a.run.kə'tu.rə/Etimologie
Din a arunca + sufixul -ătură.
Definiții
- aruncare.
- distanță la care ajunge un obiect aruncat.
- rarsăritură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | aruncătură | aruncături |
| genitiv-dativ | aruncăturii | aruncăturilor |
| vocativ | aruncătură | aruncăturilor |
| articulat | aruncătura | aruncăturile |