arpentaj
/ar.pen'taʒ/Etimologie
Din franceză arpentage.
Definiții
- (metodă de) întocmire a unui plan topografic prin folosirea instrumentelor de măsurat lungimi.
- tehnica măsurării pe teren a parcelelor cadastrale.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | arpentaj | — |
| genitiv-dativ | arpentajului | — |
| vocativ | arpentajule | — |
| articulat | arpentajul | — |