arnăut
/ar.nəˈut/Etimologie
Din turcă arnavud.
Definiții
- soldat mercenar (de origine albaneză) angajat în garda domnească din țările române; (p.ext.) servitor înarmat, angajat de boieri mai ales pentru paza personală.
- specie de grâu de primăvară cu bobul mare și lunguieț, de culoare galbenă-deschisă.
- (adjectival)
Exemple
- Grâu arnăut
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | arnăut | arnăuți |
| genitiv-dativ | arnăutului | arnăuților |
| vocativ | arnăutule | arnăuților |
| articulat | arnăutul | arnăuții |