armonograf
/ar.mo.no'graf/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză harmonographe.
Definiții
- aparat mecanic cu ajutorul căruia se pot obține serii de curbe cu aspect grafic plăcut, armonios, inedit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | armonograf | armonografe |
| genitiv-dativ | armonografului | armonografelor |
| vocativ | armonografule | armonografelor |
| articulat | armonograful | armonografele |
armonograful
/ar.mo.noˈgra.ful/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din armonograf.
Definiții
- forma de singular articulat pentru armonograf.