armonograf
/ar.mo.no'graf/Etimologie
Din franceză harmonographe.
Definiții
- aparat mecanic cu ajutorul căruia se pot obține serii de curbe cu aspect grafic plăcut, armonios, inedit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | armonograf | armonografe |
| genitiv-dativ | armonografului | armonografelor |
| vocativ | armonografule | armonografelor |
| articulat | armonograful | armonografele |