armistițiu
/ar.misˈti.ʦju/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză armistice.
Definiții
- suspendare temporară a acțiunilor militare în urma unui acord încheiat între părțile beligerante.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | armistițiu | armistiții |
| genitiv-dativ | armistițiului | armistițiilor |
| vocativ | armistițiule | armistițiilor |
| articulat | armistițiul | armistițiile |
armistițiul
/ar.misˈti.ʦjul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din armistițiu.
Definiții
- forma de singular articulat pentru armistițiu.