← înapoi la căutare

arma

/ˈaɾ.ma/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză armer < latină armare. Confer italiană armare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a pune mecanismul unei arme (de foc) în poziția imediat precedentă descărcării ei.
  2. (v.tranz. și refl.) (pop.) a (se) înarma.
  3. a dota cu armătură o piesă sau un element de construcție din beton pentru a le mări rezistența.
  4. a consolida o galerie de mină etc. prin montarea unei armături.
  5. a lansa în serviciu o navă cu întreg utilajul necesar.

Declinare

CazSingularPlural
verbarmaarmau

Sinonime: 2: (se) înarma

armat

/ar'mat/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a arma.

Definiții

  1. (despre conflicte) însoțit de acțiuni militare, de ciocniri războinice.
  2. prevăzut cu o armătură.

Exemple

  • Insurecție armată.
  • Beton armat.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică