argințică
/ar'ʤin.ʦi.kə/Etimologie
Din argint + sufixul -ică.
Definiții
- (bot.) (Dryas octopetala) arbust cu flori mari, albe și cu frunze verzi lucitoare pe partea superioară și albe pe cea inferioară.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | argințică | argințele |
| genitiv-dativ | argințelei | argințelelor |
| vocativ | argințică | argințelelor |
| articulat | argințica | argințelele |
Sinonime: (bot.) cerențel