arestuire
/a.res.tuˈi.re/Etimologie
Din a arestui.
Definiții
- (pop.) arestare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | arestuire | arestuiri |
| genitiv-dativ | arestuirii | arestuirilor |
| vocativ | arestuire | arestuirilor |
| articulat | arestuirea | arestuirile |
Din a arestui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | arestuire | arestuiri |
| genitiv-dativ | arestuirii | arestuirilor |
| vocativ | arestuire | arestuirilor |
| articulat | arestuirea | arestuirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică