areopag
/a.re.oˈpag/Etimologie
Din franceză aréopage < latină areopagus.
Definiții
- consiliu și tribunal suprem din Atena antică.
- (fig.) (livr.) adunare de savanți, de artiști de mare valoare, de mare competență.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | areopag | areopaguri |
| genitiv-dativ | areopagului | areopagurilor |
| vocativ | areopagule | areopagurilor |
| articulat | areopagul | areopagurile |