arendășoaică
/a.ren.dəˈʃo̯aj.kə/Etimologie
Din arendaș + sufixul -oaică.
Definiții
- nevastă de arendaș; femeie care ține în arendă un bun; arendășiță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | arendășoaică | arendășoaice |
| genitiv-dativ | arendășoaicei | arendășoaicelor |
| vocativ | arendășoaică | arendășoaicelor |
| articulat | arendășoaica | arendășoaicele |