arbiu
/arˈbiw/Etimologie
Din turcă harbi.
Definiții
- vergea cu care în trecut se curăța sau se încărca pușca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | arbiu | arbie |
| genitiv-dativ | arbiului | arbielor |
| vocativ | arbiule | arbielor |
| articulat | arbiul | arbiele |