aranjor
/a.ran'ʒor/Etimologie
Din franceză arrangeur.
Definiții
- persoană care face un aranjament muzical.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | aranjor | aranjori |
| genitiv-dativ | aranjorului | aranjorilor |
| vocativ | aranjorule | aranjorilor |
| articulat | aranjorul | aranjorii |