← înapoi la căutare

aranjamentul

/a.ran.ʒaˈmen.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din aranjament.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru aranjament.

aranjament

/a.ran.ʒa'ment/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză arrangement.

Definiții

  1. faptul de a aranja (într-un anumit fel); felul în care este aranjat ceva.
  2. acord, înțelegere, învoială.
  3. prelucrare a unei bucăți muzicale pentru instrumente sau voce.
  4. (mat.) fiecare dintre grupele de obiecte luate dintr-un ansamblu și care se deosebesc între ele prin natura sau prin ordinea obiectelor.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativaranjamentaranjamente
genitiv-dativaranjamentuluiaranjamentelor
vocativaranjamentulearanjamentelor
articulataranjamentularanjamentele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică